File de istorie – Pe urmele lui Titu Maiorescu (105 ani de la moartea acestuia)

Data de 18 iunie reprezintă ziua de comemorare a lui Titu Maiorescu, probabil unul dintre cei mai importanți români din istoria noastră, care nu a sprijinit România doar pe plan politic sau administrativ, ci chiar a contribuit la dezvoltarea literaturii și formarea mai multor generații care vor schimba țara noastră într-un mod considerabil. De apreciat este că viața acestuia a fost una vastă și plină de momente notabile, însă în prezentul articol vom cuprinde doar perioada pe care acesta o petrece la Iași, evidențiind influența acestuia asupra culturii României.

Acesta se naște la Craiova, la data de 15 februarie 1840, de unde, după o perioadă de 10 ani, pleacă la Viena pentru a-și continua studiile, oraș unde tatăl său lucra în cadrul Ministerului de Justiție. Acesta își obține rapid diplomele academice, în 1858 absolvind ca șef de promoție Academia Tereziană de la Viena, iar după numai un an de studiu, își obține diploma de doctorat la Berlin “magna cum laude”, urmând să obțină licența în Litere și Filosofie la Sorbona și, după încă un an de studii universitare, diploma în drept la Paris.

Titu Maiorescu

Una dintre cele mai importante influențe pe care acesta le-a avut asupra țării noastre a fost prin intermediul cenaclului “Junimea”. După lungile perioade de pribegie din tinerețea acestuia prin vestul Europei, Maiorescu revine în România, mai exact la Iași. La vârsta de 22 de ani acesta devine profesor la Iași după care la 23 de ani devine decan și rector al Universității “Alexandru Ioan Cuza”, iar la 27 de ani academician și membru în Academia Română. Tot în anul 1863, în care acesta de vine decan și rector, la Iași este fondată “Junimea”. De acum, acesta va fi implicat direct, atât în viața academică locală și națională, cât și în cea culturală. Nu putem continua fără să menționăm mai multe personalități care au jucat un rol crucial în dezvoltarea “Junimii”, aceștia fiind Petre Carp, Vasile Pogor, Alexandru D. Xenopol, Alexandru Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu, persoane care vor influența curentele literare și culturale ce vor da naștere unor personalități de referință din cultura românească pe care le cunoaștem astăzi ca și Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici.

De asemenea, unul dintre cele mai valoroase lucruri create de aceștia este gazeta “Convorbiri literare”, condusă de Titu Maiorescu și inspirată de revista pariziană “Revue de deux mondes”, care era publicată lunar și editată de către Iacob Negruzzi, timp de 20 de ani.

Membrii “Junimii”

Așa cum precizează chiar Titu Maiorescu, gazeta se concentrează pe aspectele culturale ale societății românești, evitând cu desăvârșire pe cele politice. Totuși, după 1870, preocuparea sau mai bine zis îngrijorarea “Junimii” devine politica, contrar spuselor lui Titu, când un număr de membrii și colegi de ai acestuia formează gruparea politică “Juna dreaptă”, sub monopolul Partidului Conservator de la acea vreme. În zadar sunt eforturile depuse de Titu Maiorescu și Petre Carp de a reorienta curentul pe care “Junimea” și gazeta “Convorbiri Literare” o luaseră. Din păcate, perioada de glorie a “Junimii” se termină odată cu anul 1885. Chiar și înainte de mutarea acesteia de la București, Junimea la Iași și-a pierdut din sclipirea de altă dată , mulți din membrii acesteia ori fiind decedați, plecați din Iași, ca și Titu Maiorescu (acesta se mută la București în anul 1874), ori interesați și implicați în politică. Odată cu cenaclul, intră în declin și societatea culturală și literară românească, aceasta intrând într-o nouă fază, în care valorile susținute de aceștia se pierd. Nu se mai poate vorbi despre prezența “Junimii” nici măcar în politică deoarece “Juna dreaptă” se unește în 1907 cu Partidul Conservator, condus la acea vreme de Petre Carp.

Cel mai important impact pe care l-a avut Junimea, dar și Titu Maiorescu, este că a inspirat românii să gândească mai mult și mai amănunțit cu privire la lucrurile care îi înconjoară, dar și la locul unde se află țara lor astăzi. Aceștia vor da naștere mai multor discuții la nivel social și politic cu privire la situația României, care se vor concluziona odată cu începerea celui de-al Doilea Război Mondial.

După venirea lui Titu Maiorescu, la data de 29 martie 1913, la conducerea țării din poziția de Prim-ministru și Ministru de Interne, urmând retragerea acestuia din viața politică, acesta moare în anul 1917 pe data de 18 iunie, fiind înmormântat la cimitirul Bellu din București.

Acesta a exercitat una dintre cele mai puternice influențe asupra României, aasupra românilor, dar și a culturii noastre, ocupând poziții politice în secolul XX, fiind totodată autorul teoriei sociologice a formelor fără fond, baza Junimismului politic şi “piatra de fundament” pe care s-au construit operele marilor clasici- Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici.

Autori

+ posts

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *