Tradiții și obiceiuri de Crăciun la români- Întoarcerea în timp

În pragul sărbătorilor, ne dorim ca magia Crăciunului să ajungă cât mai aproape de voi, așadar, vă invităm să citiți o povestire despre tradițiile și obiceiurile de Crăciun care se păstrează, încă din străbuni, în diferite zone ale țării noastre.

-Pe când poporul român era împărțit în regiuni și trăia cu teama să nu fie invadat de către alte popoare, exista o perioadă în an care aducea cea mai mare fericire tuturor oamenilor. Se spune că aceste zile sunt fermecate cu bunătate și înțelepciune. Crăciunul are puterea să schimbe oamenii și să îi adune pe toți la un loc ca pe o mare familie.

-Moșule, ce legătură are cu datinile care se practică în prezent?

-Moșu’ tatii, odată de mult, reprezentații fiecărei zone din România s-au strâns și au început să își povestească tradițiile pe care le practică. Multe au fost, puține s-au mai păstrat și până în prezent:

Zece boieri s-au strâns la Casa Sfatului să discute obiceiurile de Crăciun dorindu-și astfel să înrădăcinească aceste obiceiuri în istoria noastră:

-Cu toții colindăm! Acest lucru ne leagă, însă cea ce ne diferă sunt straiele, uneori și colindele și mai ales pregătirile pentru sărbătoare. În Muntenia mea, de fiecare dată în ziua de Crăciun ne spălăm fața cu o apă curgătoare în care punem o moneda de argint.

-Munteanule și la noi în Oltenia facem același lucru ca să putem fi curați precum un argint. De asemena, un obicei vechi de sute de ani care se practică în ziua de Ajun este “Moșii de Crăciun”. Dimineața femeile pleacă la cimitir, unde tămăiază mormintele, după care se întorc acasa pentru a scoate colacii cărora le pun un ou și o lumânare pentru a fi trimiși prin vecini. În plus, este foarte important să adunăm gunoiul în ziua de Crăciun ca simbol pentru ogradă, ca să fie bogată în animale.

-Voi frați din alte regiuni, aci în Banat se practică arderea badnjakului. Acesta este un trunchi de stejar care este ars, iar fumul său simbolizează căldura iubirii lui Iisus Hristos. Astfel, cu cât sunt mai multe scântei cu atât mai bogată va fi gospodăria în anul ce vine.

-Bunicule, ei cum colindau?

-Fiecare avea propria sa metodă, fiind unică de celelalte. În Banat tinerii se mascau: băieții purtau măști de femei, iar fetele măști de bărbați. După începeau să petreacă iar fetele alegeau câte un  băiat pe care să îl sărute la miezul nopții. Când acest ritual a fost încheiat mergeau acasă sa se îmbrace cu straiele populare pentru a merge să colinde. Acești mascați purtau numele de Bloji.

-Noi, în Crișana, avem vechiul obicei să colindăm cu doba, o toba realizată din piele de capră sau de oaie întinsă pe un cadru rotund și împodibită cu crenguțe de brad. Iar pentru a putea intra în ceata de colindători este nevoie de o inițiere.

-Și noi, în Maramureș, ne confecționăm măști din piele de capră sau oaia pentru Brondoși. Aceștia poartă la brâu numeroase clopote din alamă cu care aleargă de-a lungul străzilor pentru a speria trecătorii. Obiceiul are semnificații străvechi, având rol de purificare a spațiului și de a alunga spiritele rele. În plus, ceva unic întâlnit în România sunt Zânele Vestitoare ale Crăciunului. Sunt trei fete îmbrăcate în haine albe, frumos împodobite, care umblă din casă în casă și vestesc Nașterea lui Iisus.

-Pentru alungarea tuturor nenorocirilor, în Dobrogea, avem sărbătoarea Moșoaielor. Moșoiul și moșoicuța reprezintă cele mai arhaice forme ale creștinismului care curăță casa gospodarului, vestind și slăvind Nașterea Mântuitorului. Mosoii sunt tineri îmbrăcați în piele de vulpe, cu cojoc lung de lână. Pe cap poartă coarne de cerb sau de berbec, iar fața le este acoperită de o mască confecționată din cătrună (tărtăcuță). La brâu sunt încinși cu o centură lată de care sunt prinse tălăngi mari sau mai mulți clopoței. Cântecele colindătorilor care însoțesc moșoaiele sunt păstrate în forma lor arhaică și se cântă pe cete: „La lină fântână” (colind de fată mare), „Colindul ăl mare – Dinaintea istor curții”, „Doamnele” (colinde pentru casa gospodarului), „Cerbul”, „Ciutele” (colinde de vânătoare), „La creangă de vișinel” (colind de copil).

-Povesteste-mi despre masa pe care o preparau oamenii înainte, bunicule.

-Bucovinenii sunt cei care se pregătesc încă de la primele ore ale dimineții masa de ajun, fiind cel mai important moment, deoarece în acea seară vor începe colindele. Sub fața de masă se pune fân, peste masa se trece un fir de strămătură roșie legat sub formă de cruce, iar pe colțurile mesei se așează măciuluii de usturoi. În mijlocul mesei se așeza un colac rotund, iar în jurul său se ordonau douăsprezece farfurii în care se aflau cele douăsprezece feluri de mâncare. Seara, după trecerea preotului cu icoana, întreaga familie se primenea și se așeza la această masă.

-Noi, moldovenii, preparam Crăciunei, colăcei, care sunt în formă de opt, pe care îi agățam pe perete, lângă icoane, unde vor rămâne până la echinocțiul de primavara. Crăciunelul copt în ajun este folosit de bărbatul casei când iese la arat. Colăcelul este rupt în trei bucăți după ce gospodarul trasează prima brazdă. O bucată de colăcel este pusă sub brazdă, o alta o dă animalelor din gospodărie, iar pe a treia o mănâncă el. 

-Și aici, în Basarabia, se practică tradiția Crăciunelului. În schimb o altă datină transmisă din strămoși este păstrarea luminii. În seara de Ajun, moldovenii aprind lumânări sau chiar aprind un rug din bușteni pentru a menține cât mai mult lumina ce exprimă nevinovăția, curățenia și iubirea pe care a adus-o Nașterea Mântuitorului.

-În Transilvania, exista o piesa de teatru popular în care este recreat momentul apariției magilor și al păstorilor ce prevestesc nașterea lui Iisus. Viflaimul aduna 20-30 de tineri care întruchipează personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, cei trei crai de la Răsărit etc.

 După ce toți boierii au povestit tradițiile lor pline de originalitate și credință au realizat că ,,Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă: Dumnezeu se va ocupa de asta.” -George Bernard Shaw. Astfel, tradițiile pe care odată poporul român le practica ilustrează iubirea față de locul sacru pe care trăiau.

Voi ce tradiții de Crăciun cunoașteți?

Autori

+ posts

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *